Poluarea fonica si efectele ei asupra organismului

Poluarea fonica reprezinta o forma de poluare neglijata pana in prezent, forma care are insa, un impact semnificativ asupra societatii umane, afectand starea de sanatate a populatiei.

Efectele specifice patologice ale zgomotului sunt traumatismele auditive, care apar ca urmare a actiunii indelungate a zgomotului, care depaseste limita superioara normala de percepere a organului auditiv. In cadrul traumelor acustice, datorita unei expuneri indelungate la zgomot, structurile cele mai afectate sunt celulele ciliate, mai ales cele din grupul extern.

Zgomotul nu are numai o actiune patologica specifica asupra organului auditiv, provocand pierderile temporare sau permanente ale acuitatii auditive, dar poate sa exercite un anumit efect toxic asupra organismului. Astfel, zgomotul provoaca modificari in echilibrul fiziologic al organismului; simptomul general este o senzatie de oboseala, de slabiciune. Tulburarile pot duce la ameteli, cefalee, migrene permanente, pierderea poftei de mancare, anemie. Zgomotul produce tulburari neurovegetative cum ar fi accelerarea ritmului cardiac, a ritmului respirator, modificari ale presiunii sanguine, slabirea atentiei, leziuni ale timpanului, diminuarea reflexelor.



Traficul stradal genereaza zgomot cu o anumita intensitate produsa de camioane, autobuze, de sutele de autoturisme, trenuri, avioane. Astazi se cauta solutii pentru a evita producerea si transmiterea zgomotelor. Masinile sau motoarele ce vor fi construite este de dorit sa produca un zgomot minim. Blocurile care se vor construi trebuie sa posede un strat fonoabsorbant antiimpact. Ideal ar fi introducerea unor perdele izolante de arbori in jurul surselor industriale de zgomot si in jurul cartierelor de locuit. Acasa sau la birou, izolarea peretilor si instalarea geamurilor duble pot diminua sunetul traficului, a vecinilor si a altor surse zgomot exterioare. Peretii pusi de-a lungul autostrazilor pot proteja persoanele care locuiesc in apropiere de acestea de sunetul traficului, insa, din pacate, la noi in tara-unde nu avem nici autostrazi, dar sa mai vorbim de perdele fonice- acest lucru pare a fi destul de departe.

METODE DE DIMINUARE A POLUĂRII SONORE

Bineînţeles că în faţa flagelului zgomotului nu putem sta impasibili. Măsurile de
protecţie sunt deja schiţate şi trebuie doar să fie puse în aplicare. Cea mai importantă măsură
ţine de disciplina personală şi a colectivelor de lucru. Aşa după cum acasă sursele de zgomot
(radio, televizor, magnetofon) trebuie să fie bine controlate, atât ziua cât şi noaptea, tot aşa, la
volan, trebuie să te gândeşti la pietoni atunci când ambalezi motorul şi apoi pui frânele
neverificate temeinic.
Dar mai există şi măsuri tehnice care privesc pe de o parte ecranarea sursei de zgomot,
iar pe de altă parte protecţia urechii omului şi a locuinţei sale. Încă din perioada proiectării
obiectivelor industriale trebuie să se aibă în vedere amplasarea judicioasă a maşinilor
zgomotoase, tratarea antifonică a încăperilor în care ele funcţionează, bineînţeles aceasta pe
lângă obligaţia proiectanţilor şi constructorilor de maşini în privinţa insonorizării lor.
Locuinţele trebuie de asemenea să fie insonorizate prin utilizarea de materiale de construcţie
izolante din punct de vedere fonic şi prin judicioasa amplasare a camerelor cu surse de
zgomot (ateliere, bucătării, băile).
Probleme foarte grele de combatere a zgomotului se pun pe marile artere de circulaţie
şi în special pe traseul autostrăzilor. S-a mers chiar la construcţia unor veritabile ecrane pe
marginea autostrăzilor, aşa cum s-a început, spre exemplu, în oraşul Hay-les-Roses din
Franţa. Dar şi aceste ecrane îşi au dezavantajele lor: alterează peisajul, accentuează monotonia
traseului pe autostradă, prin îngrădirea fizică a autostrăzii favorizează acumulările de gaze
toxice care vatămă pe automobilişti etc. Deci aceste ecrane nu pot constitui decât soluţii
locale, în preajma ansamblelor de locuinţe traversate de autostrăzi. E interesant de amintit că
uneori, poluarea sonoră poate ajuta pe om în lupta sa pentru igienizarea mediului.
E interesant de amintit că uneori, poluarea sonoră poate ajuta pe om în lupta sa pentru
igienizarea mediului. Se ştie că în America de Sud frigurile galbene, transmise de ţânţari,
produc veritabile ravagii în populaţia umană. Se depun eforturi mari pentru stăvilirea acestei
maladii prin distrugerea vectorilor săi aşa cum s-a procedat şi la noi în cazul malariei. Un
ajutor cu totul insolit s-a prezentat atunci când, în Brazilia, pe reţeaua pentru transportul
interurban al energiei electrice, s-au montat transformatoare al căror zumzet transmitea o undă
sonoră pe 550 Hz (oscilaţii pe secundă).

CONCLUZII

Poluarea sonoră este importantă în industrie, ea constituind apanajul oraşelor mari,
unde poluează mediul, nu numai în timpul orelor de muncă, ci şi în cele de destindere. În
general se poate discuta despre o extindere a poluării sonore la nivelul global al mediului
ambiant. Înainte de elaborarea unor noi legi pentru protecţia mediului înconjurător, trebuiesc
respectate cu stricteţe legile existente în vigoare, iar noile legi să fie în concordanţă cu legile
Uniunii Europene din care România doreşte să facă parte.